Ma intreb daca am facut ceva.Oricum sunt vinovata,clar vinovata!

Cine suntem noi?

Noi ne simtim noi numai cand ne purtam ca altii.Cand suntem noi ne pierdem identitatea sau ne pierdem in hiperbole.Devenim Noi dusi la extrem.'Noi'este cuvantul nostru preferat pe care il folosim foarte rar.Noi suntem tu.Tu...esti ca noi.

Nimic.

...şi mă gandesc la Nimic.
Nimic e chiar interesant:
Aş vrea să-l cunosc.
Nimic e bun.
Nimic e foarte bun!
Nimic mă face să mă simt bine.
Nimic mă face să mă simt prost.
Nimic e ţelul meu în viaţa.
Pentru Nimic trăiesc.
Nimic mai bun decât Nimic.
Nimic e viciul meu:
e drogul,e alcoolul,e tutunul.
Nimic e tot ce mi-am dorit.
Nimic e ceea ce iubesc...

Dar totusi...
cine e Nimic?

Acum

serios ?
e ireal.
ma misc aiurea
am traiectoria unei linii frante
sunt ametita,sunt socata
sunt fericita,stupefiata.
...si nu sunt beata.
e alceva
dar nu stiu ce (?)
si aici mint .
dar cei minciuna
atunci cand te minti singur ?
cine are nevoie de adevar
atunci cand il traieste ?
nu ti se pare ciudat ?
cu o sintagma m-ai dat peste cap
m-ai adjudecat.
si acum tremur,
si acum murmur,
si acum
ma invart in cerc
plutesc pe norul meu de tutun
mi-e greu sa leg si 2 vorbe
incerc sa ma adun.
si cum ii zice ?
NEBUNIE?
atunci cand plangi ca esti fericit
atunci cand razi ca teai ratacit
atunci cand dormi ca esti odihnit
atunci cand stai ca n-ai obosit
atunci cand iubesti,te simti ametit ?

Oare?

Intre Cer si Pamant lumea se vede schimbata
Treptat ia nuante de maro
Apoi se cere maltratata
Oare de ce nu ne-au spus ce-i aia puritate atunci cand ne-au dat-o ?
Si noi,indiferenti si prosti nu am pastrat-o.
Sunetele se propaga pana in vene
Sunetele ating creierul
Muzica numai incanta inima.
Asa am ajuns;
Nu avem dreptul sa ne plangem,
Nu avem dreptul radem,
Asta facem.
Traim din trairile altora
si juram ca asa suntem noi:
-Nu ma poti schimba!
-Nu ma mai certa!
-Nu ma cauta!

Treptat,pierdem si ultima farama care ne defineste
Eu numai sunt eu
Tu numai esti tu
Doar suntem.
Existam,dar ne pierdem persoana .
Oare,atunci mai avem de ce trai ?

Tu,de tine,frica ?

Crezi ca mi-e frica de tine ?
Crezi ca mi-e frica de tine cand ma privesti cu freamat in ochi ?
Crezi ca mi-e frica de tine cand cerul arde sub noi ?
Crezi ca mi-e frica de tine cand marea ne raceste mintile de lut inca nemodelat ?
Crezi ca mi-e frica de tine cand trupul arde neincetat si vrea sa mi te insufleteasca?
Crezi ca mi-e frica de tine cand fiecare inspiratie si expiratie a ta sunt indispensabile pentru mine ?
Crezi ca mi-e frica de tine cand ma atingi, ma mangai, ma saruti pana in inima ?
Crezi ca mi-e frica de tine cand nu gasesc nimic gresit ?
Crezi ce mi-e frica de tine cand stiu ca vorbesc cu tine prin vorbe citite ?
Crezi ca mi-e frica de tine cand ma ascund din ce in ce mai mult in privirea ta,departe de privirile altora ?

Ma hranesc cu frica de tine,
iti inspir frica,
nu mi-e frica de tine...

nici macar putin.